Rosii uscate in ulei de masline

img_20161003_095847

Asa cum scriam in articolul precedent fructele si legumele uscate sunt surse de vitamine, enzime, grasimi sanatoase si nutrienti care ajuta organismul sa se mentina cat mai sanatos! Dar trebuie avut grije ca uscarea lor sa aibe loc la temperaturi de sub 40-42 de grade Celsius (chiar daca dureaza zile si nu ore) tocmai pentru a pastra tot ce-i mai bun de la natura si nu cum se face industrial, pe repede inainte, adica la temperaturi foarte ridicate de 57-68 grade Celsius, uneori chiar mai mult! In acest caz atat fructele cat si legumele nemaiavand mare lucru din vitamine, enzime si  minerale!

img_20161003_095613

Dupa ce-am spalat si taiat aproximativ 6 kg de rosii le-am sters de apa, le-am taiat felii si le-am pus la uscat aproape 3 zile la temperaturi cuprinse intre 35 si 41 grade Celsius. Preferabil ar fi folosirea rosiilor romane, cele lunguiete in forma de pruna, pentru ca au mai putina apa si mai putine seminte! Dar la fel de bune sunt si rosiile romanesti, atata doar ca le trebuie mai mult timp pentru uscare!

img_20160914_160742

Dupe ce le-am uscat am introdus rosiile in borcane si am adaugat ulei de masline. Din cele 6 kg de rosii proaspete au rezultat doua borcanele de rosii uscate, unu mic si altul mare! O metoda foarte buna de conservare naturala a rosiilor peste iarna intr-un spatiu foarte mic.

img_20161003_095739

Rosiile uscate au o aroma intensa, sunt foarte gustoase si pot fi folosite la prepararea mancarurior, la nevoie pot fi rehidratate sau consumate ca atare, pe paine de exemplu, condimentate dupa gust! Bon apettit!🙂

img_20161003_101008

Adevaratele fructe uscate

uscate

E la moda in ultima vreme sa mananci cat mai sanatos, asa ca dimineata m-am orientat si eu la un iaurt de casa cu musli, adica cereale integrale cu fructe uscate🙂

Fructe uscate, asa am crezut eu, dar apoi uitandu-ma mai bine pe etichete, pe rafturi, iar mai apoi cercetand mai atent pe internet am descoperit ca majoritatea producatorilor ’’confunda’’ fructele uscate cu cele deshidratate sau mai rau cu fructele confiate! Pai si ce-i rau aici ati zice? Simplu, hai sa vedem care-s diferentele mai intai intre fructele uscate,  deshidratate si cele confiate!

Fructele uscate sunt surse de vitamine, grasimi sanatoase si nutrienti care ajuta organismul sa se mentina cat mai sanatos. Pentru a obtine fructe uscate, in general, fructele nu sunt prelucrate termic, ci lasate la uscat la temperaturi sub 50 de grade C intr-o incapere bine ventilata, arisita, fara ca razele solare sa ajunga direct asupra fructelor, permitand astfel eliminarea treptata a apei fara a afecta enzimele si vitaminele din fructe!

Fructele deshidratate arata la fel, chiar si la gust cu greu le poti deosebi de cele uscate, dar modul de obtinere difera, dar nu numai atat! In general fructele deshidratate se obtin industrial, astfel ca frcutele proaspete sunt asezate pe tavi  intr-un aparat asemanator frigiderelor doar ca asupra fructelor vine suflat un aer cald. Nimic deosebit ziceti, dar ca timpul de uscare sa nu dureze zile, ca-n cazul fructelor uscate natural, ci doar cateva ore, atunci aerul vine incalzit pana la temperaturi de 60, chiar 70 de grade distrugand astfel aproape toate vitaminele si enzimele din fructe!

Fructele confiate cred ca toata lumea e de acord ca sunt foarte aratoase, sticloase, gumoase, ducli si gustoase doar ca …. da, ati ghicit, tehnlogia de producere a lor le face total nesanatoase! Timp de patru zile fructele vin fierte de mai multe ori, de fiecare data adaugandu-se zahar,  astfel ca produsul final contine 50% zahar iar fructul ramas nu mai are pic de vitamine, enzime si poate ca nici minerale nu mai contine….

Ce e de facut? Unii au rezolvat usor, la prima vedere, deshidratand acasa fructele la temperaturi joase ( in medie 40 de grade C)! Cum? Pai cumparand aparate de deshidratat fructe si legume, care permit reglarea temperaturii, aparate care au inceput sa fie tot mai ieftine dar…. exista si aici un dar L In goana lor dupa producerea de aparate cat mai ieftine producatorii au inundat piata cu deshidratoare realizate din materiale plastice si, ca sa nu sperie pe clienti, au scris frumos: deshidrator realizat din plastic alimentar, adica fara BPA (bisfenol A)!

Ce este bisfenol A? Un compus supertoxic pe care-l contin majoritatea materialelor plastice si, din pacate, inclusiv cele alimentare, doar ca sub denumirea de BPS si care, ati ghicit, e si el toxic… Cateva detalii gasiti in link-ul de mai jos:

https://viataverdeviu.ro/5-motive-de-a-evita-recipientele-din-plastic

Atunci sa ne orientam spre deshidratoarele din inox similare celor industriale, dar surpriza…. preturile sunt asa de mari ca ajung sa coste in medie de 10 ori mai mult decat cele de plastic la aceeasi suprafata de uscare  :(

Si uite asa am ajuns sa studiez deshidrtoarele solare..

Deshidrator solar, schema de principiu:

deshidrator_schema

Scheme de deshidratoare solare se gasesc  o gramada pe internet, mai ales in limba franceza, spaniola, engleza… mai putin romana🙂  Asta poate zice ceva despre interesul romanilor pentru o mancare sanatoasa facuta acasa….

Deshidratoarele solare au in principiu un panou solar, care incalzesc aerul, aer care intra prin partea de jos  si vine dirijat (in mod natural) prin partea de sus intr-un compartiment inchis unde se afla rafturile pe care vin fructele ce urmeaza a fi uscate! Sus de tot se gasesc 1-4 usite reglabile, care, functie de deschiderea lor aerul cald iese mai repedesau sau mai incet accelerand sau incetinind uscarea dupa caz, eventual reducand temperatura daca este cazul (atunci cand este canicula)!

Eh, si aici trebuie atentie, am vazut ’’meseriasi’’ care utilizeaza folie de plastic  sau policarbonat (usor, ieftin, dar toxic la incalzire) in loc de sticla (grea, scumpa dar netoxica)! Iata un exemplu de deshidrator solar compact, frumos realizat, ventilatie fortata cu ventilator alimentat de un minipanou solar, dar ce pacat ca utilizeaza un panou de policarbonat!

deshydrateur-solaire

In link-ul de mai jos se poate vedea un proiect de deshidrator solar mai original, dar cum ziceam atentie la materiale, baietii s-au folosit de policarbonat la panou si de plasa din plastic la tavi…

Le Déshydrateur Solaire de Vento-Sol

Altii au gasit solutia si mai simpla de a expune fructele la soare, corect, asa facea bunica, dar ce indice UV era la soare pe acele vremuri si ce indice avem acum? :( Astfel mare parte din vitamine sunt distruse de radiatiile UV ale soarelui, ca tot stam rau si la capitolul ozon…. Deci si asa, nu!

solar

La fel de important este si materialul din care se fac tavile pe care vin asezate fructele, o sita folosita la geam contra insectelor e foarte buna la prima vedere si ieftina si usor de montat pe o rama de lemn, dar iar ajungem la plastic… O sita de metal, fie ea si zincata va rugini in timp din cauza temperaturii si umiditatii din interiorul deshidratorului, iar o sita de inox e foarte scumpa! Eu unul ma gandesc la un gratar din lemn, rustic, scump, ocupa spatiu, dar ………sanatos🙂

Iata si modelul de deshidrator solar pe care ma gandesc sa-l construiesc, integral din lemn, captator solar din sticla, rame din lemn, iar reflectorul solar ramane de vazut in urma testelor live! Posibil din tabla zincata, pare ok, avand in vedere ca acolo nu exista umiditate, dar poate nu este suficienta ca sa ridice temperatura si atunci mai am doua posibilitati! Ori vopsesc tabla cu vopsea nagra ecologica ( am gasit ceva reteta pe net pe baza de faina, ulei si carbune), ori folosesc sticla neagra, mai grea si mai scumpa….

schema

Lead-Chart-jpg-669x540

Am gasit pe internet si un ghid practic de deshidratare a fructelor care, zic eu, ajuta mult in cazul unui deshidrator electric, caci in cazul celor solare… depinde mult de paramatrii rezultati in urma constructiei si trebuie multe teste si incercari pentru calibrare🙂

://esentadesanatate.ro/?p=2859(2)

Si asa de incheiere, revin de unde am inceput! Daca cumparati din magazin fructe uscate aveti grije ce scrie pe etichete, caci sunt multe capcane intinse atat de comercianti cat si de producatori din pacate! Un exemplu: Supermachet de produse naturiste, ma plimb printre rafturile cu fructe uscate si vad o eticheta pe raft: banane uscate, ma uit pe ambalaje si vad ca scrie: banana cips! Pentru necunoscatori:  aceasta este denumirea pentru banane confiate si nicidecum uscate! O buna metoda de a deruta si insela cumparatorul neatent sau nestiutor !! Dar daca te uiti la ingrediente observi ca are continut imens de zaharuri si te poti opri la timp …. e numai un exemplu!  :)

Atentie si la prunele uscate! Le cumperi din piata, pietarul se jura ca le-a facut sotia acasa, dar ele miros a fum, sunt facute pe plase de rachita, ok, sub plasa jar acoperit care fumega, iar fumul cald isi face treaba, dar tot fumul care ramane in prunele uscate e toxic pentru organism! In magazine mai gasesti prune confiate si se vand sub denumirea de prune uscate! Alte fructe sunt tratate cu sulf, altfel caisele uscate ar fi negre si nu portocalii! Si cate si mai cate trucuri care sa pacaleasca consumatorii…. si atunci, nu mai bine sa le uscam noi? Sa avem grija ca temperatura fructelor sa nu treaca de 40 de grade in procesul de uscare ( deci temperatura aerului mai mica de 50 de grade) chiar daca uscarea lor ne ia mai mult timp asa, in jur de 2-3 zile, dar macar stim ce mancam si un + pentru sanatate!🙂

Cum ajungem la oul gustos si sanatos!

ou

http://www.jurnaltv.ro/video/Food_Inc      …trist, nu? dupa ce am vazut acest filmulet m-am pus pe treaba!!
Aceast articol se doreste a fi un indrumar atat pentru crescatori (in hranirea cat mai naturala si sanatoasa a pasarilor) cat si pentru consumatori (in alegerea unor produse cat mai naturale si sanatoase). Informatiile le-am strans eu pe durata a 3 ani in care am facut si diferite experimente pe mai multe loturi de pasari (gaini hybrid, gaini de rasa si prepelite ouatoare) si in ciuda vremurilor grele (aparent nu mai e nimic natural) pot zice ca putem creste si hrani pasari in mod natural si obtinand oua cu adevarat biologice! Am sa modific/completez aceasta pagina functie de timp si rezultatele obtinute!

Oul este un aliment considerat etalon, continand cele mai bune proteine de clasa I. Desi prezinta in continutul sau si cholesterol […] un consum moderat de oua nu duce la cresterea colesterolului rau in sange. Aici puteti citi despre beneficiile oului:

http://www.napocanews.ro/2013/05/oul-10-beneficii-uimitoare-pentru-sanatate.html

Dar important este si cu ce hranim gainile, nu numai mediul in care le crestem. Eu zic ca merita efortul de a urmari acest reportaj de 10 minute, chiar daca pe alocuri se exageraza putin, in mare parte este foarte adevarat ce zice acolo, din pacate😦

http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-cum-ajung-hormonii-in-exces-sa-ne-distruga-sanatatea.html

E drept ca multa lume a inteles ca oul produs de pasari crescute in libertate si hranite cat mai natural este mult mai sanatos si mai gustos decat ouale provenite de la gainile crescute intensiv si ‘dopate’ si stimulate cu de toate! Insa atentie, multi vand oua la piata si se jura ca nu dau concentrate la pasari ca n-au bani de asa ceva, dar iata cum prof. dr. Balasescu demonstreaza ca pasarile hranite cu concentrate dau mai multe oua la un pret mai mic decat cele hranite doar cu cereale:

http://www.fermierul.ro/modules.php?name=News&file=article&sid=198

Atentie din nou, veti gasi in magazine foarte multi producatori care scriu pe ambalaj: oua produse de pasari hranite doar cu cereale, in mare parte au dreptate, dar ce fel de cereale? Pe ambalaje veti vedea numai iarba verde (desi bietele pasari stau inchise in custi de fier) floarea soarelui si porumb frumos colorat (desi in realitate pasarile sunt indopate cu soia modificata genetic). Dar de ce nu ar fi indicata soia omg? Puteti citi aici, mai detaliat:

http://sanatatemetabolica.com/oua-si-carne-de-la-pasari-hranite-cu-soia-de-ce-sunt-nocive/

Eu am reusit sa cresc gaini ouatoare romanesti (gat golas de transilvania) cu rezultate foarte bune, adica produc in medie pe an 1 ou la 3 zile hranindu-le doar cu cereale ( grau, porumb, orzoaica, sorg si ovaz) si fara sa le dau soia!!
Din acest an voi hrani doar cu cereale nemodificate genetic si prepelitele (stiu, multi au incercat inclusiv eu, si pasarile nu au mai ouat daca nu au primit soia!) dar studiile mele din ultimii 3 ani au demonstrat ca se poate totusi… e drept cu costuri mari, inlocuind hrana uscata cu hrana umeda iar soia schimbata cu branza dulce care-i de 10 ori mai scumpa! Totusi, exista studii care arata ca soia poate fi inlocuita si de alte produse mai ieftine ca branza si mai scump (in compozitia finala a nutretului) doar de 3 ori decat soia. Iata un studiu pe aceasta tema al doctorului ing. Habeanu:

http://www.postdoctorat.ro/Documente/Biblioteca%20virtuala/Rezumate%20teze%20de%20doctorat/Seria%20I/HABEANU%20Mihaela/Rezumat_teza_de_doctorat-_HABEANU.pdf

Puteti cumpara oua ecologice de pe rafturile supermarket-urilor (oua cifra 0) dar pe perioada rece a anului, aproximativ 5 luni pe an, si aici, bietele pasari raman inchise in hale, practic ouale fiind mai aproape de cifra 2 decat de cifra0. Detalii gasiti aici, intr-un interviu cu unul din propietarii de ferme de oua ecologice in Romania:

http://agrointel.ro/7532/afacere-de-succes-cu-oua-ecologice/

Cum o dai, cum o intorci, tot mai bune sunt ouale de la tara unde pasarile cresc libere in curte pe toata durata anului, cu verdeata, cereale, insecte, rame etc! Singura problema e sa gasiti crescatorul care nu este lacom si arunca la gaini pe langa cereale si concentrate pline de organisme modificate genetic, chimicale stimulatoare, diverse faini de oase sau peste, vitamine cu antibiotice si mai stiu ce alte ‘ingrediente’….
Daca cumparati oua de la tarani, sa le alegeti pe cele cu coaja crem deschis, aveti sanse mari sa fie de la gaini romanesti cu sanse la fel de mari sa fi fost hranite doar cu cereale, ouale cu coaja maro provin de la gaini hybrid si multa lume este influentata si tentata sa le creasca cu concentrate la indicatia vanzatorilor (am crescut si eu isa brown si in conditii de iarna faceau 1 ou pe zi, hranindu-le desigur cu soia omg altfel scadea drastic ouatul, chiar mai putin decat la gainile romanesti (obisnuite cu frigul si cu hrana naturala). Dar atentie si la porumb, s-a dat unda verde la cultivarea porumbului modificat genetic si in Romania😦

http://www.pprepelite.ro/omg-uri-au-fost-autorizate-porumb-modificat-genetic/

Si, din pacate, judetul Timis e fruntas in cultivarea porumbului modificat genetic, asadar atentie de unde cumparati porumbul, daca nu-l cultivati dumneavoastra! Personal fac eforturi mari sa cumpar cereale din surse cat mai sigure! Noroc ca o parte din cereale provine de la socrii mei si cativa vecini care inca mai dau la sapa in detrimental erbicidelor!
E drept ce spune profesorul dr. Balasescu ca o gaina hranita cu concentrate face mai multe oua si mai ieftine decat o gaina hranita doar cu cereale aducand profit bun celor care le cresc cu concentrate, dar nu va descurajati! Ouale provenite de la gainile crescute in mediul natural si hranite cat mai natural posibil sunt de calitate superioara , avand propietati benefice asupra organismului uman prin faptul ca au un continut mai ridicat de HDL cholesterol (bun) si mai putin de LDL cholesterol (rau), mai multe vitamine si sunt mult mai gustoase (la fel ca rosiile din gradina vs. cele din supermarket, ca si merele din livada vs. cele din magazine, ca si prajitura de casa vs. celei din cofetarie etc).
Pentru cei care va straduiti sa obtineti astfel de oua nu va descurajati chiar daca aveti o productie mai mica de oua si cheltuieli mai mari, eu zic ca in ultimul timp lumea a inceput sa inteleaga ca este mai avantajos si mai sanatos consumarea acestora🙂
Exista si un studiu, facut in 14 ferme din America, unde se confirma faptul ca ouale provenite de la pasari crescute in libertate si hranite natural au propietati superioare celor provenite de la pasari crescute intensiv. Din pacate nu mai gasesc link-ul, am sa-l fac public daca-l mai gasesc!

RETETE:
Cum hranesc eu gainile (valori aproximative): 40% porumb, 30% grau, 15% orzoaica, 10% sorg, 5% ovaz plus acces la livada unde gasesc: iarba, rame, insecte, larve etc
In ceea ce priveste prepelitele, daca soia poate fi inlocuita cu branza dulce si mazare, mai greu este cu procurarea premix-ului bio, iata aici cineva s-a documentat foarte bine si face unele precizari foarte importante (in ultimul paragraf:”BIO şi ECO. Mituri şi adevăr”):

http://www.prepelitebv.ro/premixuri-furaje/premix-cpv.html
(din pacate acest link nu mai este valabil….. si era foarte util!!)
Unde mai pui ca adevaratele cereale cultivate bio  sunt cam scumpe…
Dar cred ca pana la producerea de oua de prepelita bio mai este ceva vreme, din pacate… dar nu imposibil🙂

Iata mai jos si prepelitele mele: